Taina Kogaiononului. Muntele sacru al dacilor-Cristina Panculescu

Cartea "Taina Kogaiononului - Muntele Sacru al dacilor“ prezintă concluziile şi argumentele pe care se bazează aceste concluzii rezultate în urma unei munci de cercetare întreprinsă pe parcursul a patru ani în munţii Bucegi, cercetare bazată pe studii de mitologie comparată, istorie veche, folclor şi artă veche românească, istoria religiilor, hermeneutică şi ştiinţe tradiţionale în general.

Nu este deci vorba de o lucrare de ficţiune şi, pentru că rezultatele cercetării au scos la lumină realităţi ce par de domeniul fanteziei, lucrarea prezintă aceste rezultate susţine de mai multe probe decât ar fi fost necesare pentru ca demonstraţia să fie completă.

Mai trebuie menţionat faptul că această carte este concepută în aşa fel încât să fie accesibilă publicului larg.

Rezumând, principalele concluzii ale lucrării sunt următoarele:

* În Bucegi, în zona Vârfului Omu se află cel mai important Centru Energetic-Informaţional natural al planetei; existenţa lui este semnalată de toate tradiţiile, sub numele sau mai exact prin conceptul de „Centrul” – „Centrul Lumii” unde se face legătura dintre Cer şi Pământ, unde este Poarta de ieşire din universul terestru, unde creşte Arborele Vieţii...

Acest aspect reprezintă punctul central al lucrării, şi totodată primul în ordine cronologică, fiind elucidat fără echivoc în ianuarie 1986. De aici au derivat toate celelalte, începând cu o concluzie de domeniul evidenţei: Kogaiononul nu putea fi decât aici, iar existenţa acestui Centru planetar în inima lui era Marea Taină a Kogaiononului şi explicaţia faptului că Muntele Sacru al dacilor a fost atât de ascuns.

* Zona care conţine acest Centru este Sanctuarul principal – Altarul Kogaiononului. Deci Muntele Sacru al dacilor se află în Bucegi; el este structurat pe trei niveluri care corespundeau la tot atâtea trepte de iniţiere:
o Primul nivel: Peştera lui Zalmoxis identificată cu Peştera Ialomiţei, în 12 mai 1986;
o Al doilea nivel: Platoul Babelor unde se află Sfinxul de la care a început totul, în 25 noiembrie 1984;
o Al treilea nivel: Zona Vârfului Omu, care este Sanctuarul principal.

Strămoşii noştri nu au ales întâmplător acest munte; ei cunoşteau existenţa acestui Centru precum şi legile care guvernează „funcţionalitatea” lui căci, după cum aflase Herodot, geţii, cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci, ştiau a se face nemuritori.

Kogaiononul nu şi-a încetat niciodată activitatea. El a fost şi este cea mai mare „Academie” a planetei; spun „este”, deci continuă să fie, chiar dacă legătura conştientă directă a fost total întreruptă, fapt petrecut, s-ar părea, relativ recent (mijlocul secolului al XX-lea).

Kogaiononul a fost cea mai mare comoară a strămoşilor şi înaintaşilor noştri. Bine ferită de ochii năvălitorilor şi ai jefuitorilor care ne-au încălcat de-a lungul veacurilor hotarele, înaintaşii noştri au trecut din generaţie în generaţie marea comoară „sub pecetea tainei”; iar dacă a fost posibilă găsirea Muntelui Ascuns, a fost pentru că SOSISE TIMPUL!
„Vârstele umanităţii” sunt determinate de variaţia activităţii energetic-informaţionale a acestui Centru, activitate supusă legilor ciclice universale.

Faza actuală a ciclului în care ne aflăm, în ciuda aparenţelor şi în ciuda „proorocirilor” sumbre lansate de diversele „casandre”, nu conduce la sfârşitul, la distrugerea Lumii, ci, din împotrivă, la regenerarea ei, întrucât Activitatea Energetic-Informaţională a Centrului este pe o curbă ascendentă, în creştere accelerată.

Legile care guvernează acest Centru planetar – conexiunile, funcţia şi activitatea lui – prin generalizare, conduc la cheia problemelor fundamentale rămase fără răspuns ale cosmogoniei şi cosmologiei.