Romanii din afara granitelor tarii si unitatea spirituala nationala

Eminescu considera că nu noi suntem stăpânii limbii, ci limba este stăpâna noastră, principiu după care se călăuzeşte în întreaga sa activitate scriitoricească.

Susţine că substratul limbii noastre este traco-iliric, peste care s-a suprapus latina. Limba română formată într-un spaţiu geografic extins este unitară, fapt surprinzător pentru mulţi cercetători străini. Existenţa unei limbi unitare este invocată şi ca o mărturie a „preexistenţei", cum spune poetul, a poporului nostru înaintea organizării noastre statale în secolul al XIV-lea.

Teoria cu privire la etnogeneza poporului român, pusă în circulaţie de Robert Roesler şi susţinută şi de alţi cercetători, este respinsă de Eminescu de plano. „Constatăm înainte de toate - scrie Eminescu în studiul [Se vorbeşte că în Consiliul], publicat în Curierul de Iaşi în noiembrie 1876 - că românii nu sunt nicăieri colonişti, venituri, oamenii nimărui, ci pretutindenea unde locuiesc sunt autohtoni, populaţie nepomenit de veche, mai veche decât toţi conlocuitorii lor."

Demonstrarea acestei teze o întreprind şi unii cercetători străini şi Eminescu face cunoscut acest lucru şi publicului român. Prezintă în Curierul de Iaşi, pe care îl redacta, şi în Convorbiri literare, revista ieşeană, lucrarea lui Juluis Jung Die Anfange Romănen, kritisch-ethnographische Studie, tipărită la Viena în 1876.

Istoricul austriac, membru corespondent al Academiei Române, tipăreşte mai multe lucrări, în care se ocupă de trecutul poporului român şi unele din ele stau şi în atenţia cercetătorilor români.

Eminescu schiţează pe baza lucrării lui Jung un tablou asupra cercetătorilor străini care se ocupă de etnogeneza poporului român. Acest tablou îl prezentăm în comentariile la articolul lui Eminescu din ediţia de faţă. Laudă metoda folosită de istoricul austriac, prin care dă o replică teoriilor cu privire la formarea poporului român în sudul Dunării.

„Cartea sa - scrie Eminescu - e nu numai interesantă pentru noi românii, ci metoda critică comparativă pe care o urmează ar putea servi de normă pentru toţi care voi să cerceteze chestiuni asemănătoare celei de faţă."

Eminescu apelează pentru informarea sa istorică la tratatul lui Eudoxiu Hurmuzachi Fragmente zur Geschichie der Rumănen şi la lucrările unor cercetători străini, îndeosebi germani, care se ocupă de trecutul poporului român.

Istoricul bucovinean este fondatorul colecţiei, care îi poartă numele, constituită din câteva mii de documente pentru perioada 1218-1818 şi care stă la baza istoriografiei noastte naţionale. In tratatul său, în cinci volume prezintă evenimentele istorice dintre 1050-1782. Eminescu traduce primul volum la Floreşti, în Oltenia, în vara anului 1878 şi el se tipăreşte cu titlul Fragmente din istoria românilor, la Bucureşti, în 1879.

Eudoxiu Hurmuzachi prezintă în primul volum istoria Principatelor Române înainte de constituirea lor neatârnată şi istoria Principatelor Române de la întemeiere până la pierderea neatârnării lor.

Epoca din istoria poporului român prezentată de E. Hurmuzachi în primul volum al Fragmentelor... ridică dificultăţi considerabile sub raport documentar. Avem în vedere, în primul rând, stabilirea succesiunii la tronul Munteniei şi Moldovei.

Eminescu dă o frumoasă traducere a tratatului lui E. Hurmuzachi şi suntem surprinşi să găsim aici termeni ca temporizare, care fac cariera în zilele noastre. Poetul introduce în traducerea sa, pe de altă parte, termeni ca logomachie, care nu se află în textul german, însă îi foloseşte frecvent în publicistica sa...

……………………..

CUPRINS:

Prefata
Notă asupra ediţiei

VIAŢA POLITICĂ

[Unitatea etnică a tracilor]
Românii Peninsulei Balcanice
[Românii în Balcani înainte de 1257]
Românii, întemeietorii Imperiului al doilea al Asanizilor, 1186-1257
[Peninsula Balcanică şi „traco-românii"]
[Egalitatea elementelor etnice în Balcani]
Macedoromânii
Românii din Macedonia, Tesalia şi Epir
[Macedonenii şi situaţia din Peninsula Balcanică]
[Românii macedoneni şi presa greacă]
[Românii macedoneni şi găgăuzii]
[Albania şi „Republicile de plai"]
[Situaţia din Banat]
Românii din Moravia
[Sârbii şi muntenegrenii în războiul împotriva Imperiului otoman]
[Muntenegrenii în razboiul împotriva Imperiului otoman]
[Românii din dreapta Dunării şi statul român]

VIAŢA CULTURALĂ

Inceputul românilor
[Originea românilor şi „fonologia dacică"]
[Originea românilor şi istoriografia germană]
[Friedrich Diez şi limba română]
Fundaţia Diez
Dare de samă despre mişcarea literară a românilor din anul 1819
[Târnova în peisajul din Balcani]
Pistoalele muntenegreanului
Dionisie, mitropolit al Dristului
[Din istoria mănăstirilor închinate]
[Maria Obrenovici]
Rectificare
Apostol Mărgărit

FRAGMENTARIUM

[Limba românească]
[Substratul lingvistic traco-iliric]
[Substratul comun]
[Rasa traco-ilirică]
[Albanezii şi românii]
[Limba Italiei şi limba românească]
[Dialectele italice şi etimologismul]
[Maghiara şi românii]

ROMÂNII DIN AFARA GRANIŢELOR ŢARII

[„Românii au răsărit"]
[Starea Romei în vremea colonizării Daciei]
[Culmea epocii eroice]
[Ideea de unitate]
[Ce e Rosler?]
Rosler und Justinian
[Rosler şi Justinian]

TRADUCERI

Eudoxiu Hurmuzachi, Fragmente din Istoria românilor, I, Bucureşti, 1879 (fragmente) II. Inceputul, durata şi subjugarea statului româno-bulgar

Note si comentarii

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs!

scrie o recenzie