Priveste-i pe arlechini!

misterios ca un labirint al oglinzilor, Priveste-i pe arlechini! este autobiografia eminentului scriitor Vadim Vadimovici N. (nascut in 1899), a carui viata seamana izbitor cu cea a lui Vladimir Nabokov insusi si a carui fictiune amesteca lumea realitatii si cea a inventiei literare, pina cind nu se mai pot discerne, intr-un joc de pe urma al ironiei vietii.

Priveste-i pe arlechini!... Joaca-te! Inventeaza lumea! Inventeaza realitatea!” este sfatul pe care i-l da in copilarie o matusa scriitorului Vadim Vadimovici, nascut in Rusia, care mai apoi emigreaza in Anglia, apoi in Franta, in Germania si, in sfirsit, in Statele Unite, iar acum, inainte sa moara, reconstruieste trecutul.

Isi aminteste astfel de Iris, prima sa sotie, de Annette, dactilografa cu gitul lung, de fiica lui, Bel, precum si de „bizarul sindrom al nimbusului numeric”, numele pe care il ia forma de nebunie de care sufera.
………………………

„Pe linga talentul de a traduce un subiect in imagini acute, Vladimir Nabokov are si un simt al umorului extravagant, dar si capacitatea de a surprinde si a dezvalui absurdul ce se ascunde dincolo de orice tragedie.” The Observer

„Varietatea, forta si bogatia perceptiilor lui Vladimir Nabokov nu cunosc rival in literatura moderna... scrisul sau este cel mai apropiat lucru de placerea pur senzuala pe care o are de oferit proza.” Martin Amis

Despre autor:

Vladimir Vladimirovici Nabokov s‑a nascut pe 23 aprilie 1899, la Sankt Petersburg, intr‑o familie foarte cultivata, astfel incit stapinea impecabil franceza si engleza inca din copilarie. In 1919, Nabokovii sint nevoiti sa emigreze, iar in 1922 tatal scriitorului este ucis de un fanatic rus la Berlin.

Nabokov a studiat limbile slave si romanice la Trinity College din Cambridge pina in 1922. Apoi a locuit la Berlin (1923‑1937) si Paris (1937‑1940), scriind cu fervoare, in rusa, mai multe romane, zeci de poves­tiri, sute de poeme si citeva drame. In 1925 s‑a casatorit cu Vera Slonim. In perioada respectiva, si‑a intretinut familia din traduceri, lectii de engleza si tenis, precum si ca autor de cuvinte incrucisate in rusa si analist de sah.

In 1940 a plecat in America, impreuna cu sotia si fiul sau, de teama sa nu fie trimis intr‑un lagar de concentrare. A predat la universitatile Wellesley, Harvard si Stanford. Intre 1948 si 1959 a fost profesor de literatura rusa la Cornell University.

Pasionat de entomologie, Nabokov a descoperit in 1944 o (sub)specie de fluture care‑i va purta numele: Lycaeides melissa samuelis Nabokov. A tradus in engleza Evgheni Oneghin de Puskin si Un erou al timpului nostru de Lermontov. Este autorul mai multor lucrari de critica literara, dintre care studiul despre Gogol (1944) este foarte important pentru intelegerea artei acestuia.

Din seria rusa a scrierilor lui Nabokov, publicate sub pseudonimul V. Sirin, fac parte romanele Masenka (1926), Rege, dama, valet (1928), Apararea Lujin (1930), Ochiul (1930), Glorie (1932), Un hohot in bezna (1933), Disperare (1934), Invitatie la esafod (1938), Darul (1937‑1938).

Dupa stabilirea in Statele Unite, incepe stralucita sa cariera de romancier in limba engleza. Publica Adevarata viata a lui Sebastian Knight (1941), Blazon de bastard (1947), Lolita (1955), Pnin (1957), Foc palid (1962, roman in versuri, cu adnotari), Ada sau ardoarea (1969), Lucruri transparente (1972) si Priveste‑i pe arlechini! (1974). In 1967 ii apare volumul autobiografic Vorbeste, memorie. Pentru activitatea sa literara, Nabokov a fost distins cu National Book Foundation Medal. S‑a stins din viata la Montreux, in 1977.