O ISTORIE SOCIALA A CUNOASTERII

O ISTORIE SOCIALA A CUNOASTERII

- Institutionalizarea cunoasterii: centre vechi si noi;
- Localizarea cunosterii: capitale si periferii culturale;
- Controlul asupra cunoasterii: Biserica si Statul;
- Vinzarea cunoasterii: piata si tipografiile;
- Dobindirea cunoasterii: aportul cititorului;
- Incredere sau neincredere in cunoastere.

Peter Burke, profesor de Istoria culturii la Universitatea din Cambridge si profesor atasat la Emmanuel College, este un cercetator pasionat al faptelor social-culturale, cu o larga deschidere asupra perspectivelor din care se poate analiza un fenomen si cu o abila capacitate de a provoca lectorul la viziuni noi, neconventionale. A Social History of Knowledge. From Gutenberg to Diderot, cartea tradusa acum in limba romana, este un binevenit exemplu al acestor merite, mai ales prin aplicarea lor pe un subiect extrem de generos - cel al cunoasterii. Autorul evita temele prea teoretice, care sint foarte dezbatute in acest domeniu, in favoarea unei imagini obtinute din postura istoricului conectat la diverse tipuri de sociologii. Sintem astfel invitati la o lectura ce ne va dezvalui cele mai importante schimbari ce au intervenit in organizarea, stocarea si transmiterea cunoasterii, intr-un interval caracterizat printr-o vizibila explozie culturala: de la secolul tiparului la publicarea celebrei Encyclopedie. Peter Burke propune o intelegere a cunoasterii la plural, a cunoasterilor, precum si a factorilor multipli care o influenteaza sau chiar o modifica. Rolul institutiilor (universitatea, academia sau biserica), al orasului, al comertului, al descoperirilor geografice ori tehnice in formarea, difuzarea sau ocultarea informatiilor este evidentiat in mod constant. Influenta puterii asupra Republicii Literelor ( tuturor oamenilor de litere) este o alta reflectie actuala, alaturi de reconsiderarea cunostintelor venite de la asa-zisele periferii si nu doar de la marile centre culturale, a practicilor non-verbale (gatitul hranei, tesutul covoarelor si alte activitati curente condensate de cunostinte vitale) si a cunoasterii orale (mituri, povestiri, magie), si nu doar a celei scrise (grafocentrismul). Analiza diferitelor tipuri de cunoastere, fie ea teoretica sau practica, europeana sau extra-europeana, filosofica sau empirica, urmareste sa defamiliarizeze cititorul, sa-l instraineze de propriile sale idei sau prejudecati in legatura cu subiectul propus. Cu toate acestea, dupa cum insusi autorul marturiseste, cartea nu se vrea a fi o enciclopedie, ci un eseu bine documentat, avind drept suport al interpretarilor texte esentiale publicate intre secolul al XVI-lea si secolul al XVIII-lea. De asemenea, ea se fundamenteaza si pe teoriile lui Max Weber, Emile Durkheim, Pierre Bourdieu, Michel Foucault (pentru a reaminti doar o parte dintre numeroasele referiri utilizate) si este dedicata, nu doar prin prin titlul propus, lui Karl Mannheim. Acesta din urma, autor al lucrarii Ideology and Utopia (1929), a influentat perspectiva asupra cunoasterii prin considerarea teoriei ideologiei, dezvoltata de catre el, drept unui nou tip de epistemologie, care sustine ideea conform careia, depinzind in mare masura de pozitia observatorului. Aceasta situare teoretica este prezenta, intr-o anumita masura, si in A Social History of Knowledge. From Gutenberg to Diderot, din moment ce Peter Burke evita doctrina sau a si pune mereu in relatie cunoasterea dintr-o anumita perioada cu multiplele contexte ce au marcat-o.

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs!

scrie o recenzie