O ISTORIE A STATULUI SI SOCIETATII BIZANTINE (I)

Preț: 91,00 lei
Disponibilitate: stoc indisponibil
Autor: Warren TREADGOLD
ISBN: 973-611-313-2
Editura: Institutul European
Anul publicării: 2004
Pagini: 688
Format: 70x100
DESCRIERE
O ISTORIE A STATULUI SI SOCIETATII BIZANTINE (I)
Istoriografia romaneasca nu cunoaste pina in acest moment o sinteza de anvergura lucrarii istoricului american, dedicata istoriei politice si sociale a Bizantului, desfasurata de-a lungul a 12 secole (285 1461) si pe spatiul a trei continente. Evolutii sociale si politice, studiate pe baza unui tezaur de surse originale si lucrari moderne, converg in fluxul unei naratiuni captivante, cu incercari de clarificare a unor evenimente si fenomene proprii istoriei Europei de Est. Fara a neglija ponderea aspectelor social-economice si culturale, autorul subliniaza impactul adesea crucial a celor aproape 100 de imparati si imparatese. Se acorda multa atentie vietii complexe de la curte, birocratiei tipice, culiselor vietii politice, de familie, de clan. Textul este completat cu 220 de ilustratii, 21 harti si cu numeroase grafice si tabele (genealogii, statistici). Sinteza lui Warren Treadgold umple un gol in zona bizantinologiei la noi, adresindu-se studentilor, specialistilor si publicului larg. Un plus de interes este conferit de faptul ca in spatiul marelui Imperiu se cuprinde si orientala, zona in care, treptat, se afirma elementul romanesc, adica vlahii sud-dunareni si dacoromanii in nord, in conditii ce explica multe particularitati ale istoriei poporului roman.
Veleitatile unei supraputeri de talia Americii de a se reliefa in toate domeniile de larg interes ale stiintelor umaniste nu au ocolit nici bizantinistica. Crearea catedrelor de profil la citeva din universitatile de prestigiu, fondarea efervescentului nucleu de cercetari Dumbarton Oaks Center for Byzantine Studies la Washington, D. C., afiliat Universitatii Harvard, dotarea marilor muzee cu colectii de obiecte de arta si piese arheologice provenind din Imperiul Bizantin, programarea sapaturilor arheologice in obiective revelatoare, investigarea arhitecturii, picturii, mozaicurilor, a numeroase monumente religioase si laice, editarile de izvoare narative, diplomatice, numismatice si sfragistice, elaborarea de monografii asupra a unei palete problematice largi vizind viata economica, culturala, confesionala si politica, initierea unor pertinente periodice de profil etc. sint numai citeva din realitatile indubitabile ce creioneaza profilul bizantinologiei americane de la cumpana de milenii. Daca multa vreme cele mai eclatante realizari ale bizantinologiei de peste Ocean se datorau unor emigranti europeni de origine greceasca, rusa sau engleza, in ultimele decenii, alaturi de eruditii instruiti in Europa si stabiliti vremelnic sau statornic in SUA, s-a format o generatie de savanti cu foarte buna pregatire de specialitate, care deja a produs o literatura la o inalta altitudine a exigentelor, impusa pe plan international nu numai datorita proliferarii limbii engleze, ci a valorii ei intrinsece. In cadrul acestei prestigioase generatii, un loc de virf ocupa incontestabil Warren Treadgold. Fiu al lui Donald W. Treadgold si al Alvei Granquist Treadgold, el s-a nascut la 3 aprilie 1949 la Oxford, unde familia sa si-a avut temporar domiciliul. Atractia pentru studiul trecutului o datoreaza desigur tatalui sau, Donald W. Treadgold (1922-1994), savant de notorietate internationala, expert in istoria moderna a Rusiei si in cea a URSS-ului, dar preocupat si de istoria popoarelor est-europene si a Chinei. De la tatal sau Warren Treadgold a fost contaminat de pasiunea pentru destinul civilizatiei Europei de Est si de Sud-Est. A avut sansa de a face studii stralucite la cea mai veche si celebra universitate americana, aceea de la Harvard, pe care a absolvit-o in anul 1970 cu distinctia magna cum laude. Sapte ani mai tirziu - in 1977 - isi sustinea teza de doctorat tot la Harvard, unde principalul mentor i-a fost ilustrul bizantinist Ihor evčenko. Ritmul trepidant de viata specific american l-a obligat in anii urmatori la frecvente peregrinari, spre a putea dobindi diferite atributii didactice si, totodata, a-si continua instruirea in calitate de bursier in mai multe centre de vaza americane si europene. In 1977-1978 devine lector vizitator in domeniul clasic la Universitatea Californiei din Los Angeles, apoi beneficiaza de un stagiu de studiu in Germania in doua etape, prima la Universitatea din München (1978-1980) si a doua la Universitatea Libera din Berlin (1982-1983) in calitate de stipendiat Humboldt. In intervalul dintre cele doua etape revine in California, de data aceasta la Universitatea Stanford (1980-1982) ca bursier Mellon si lector vizitator. Dupa epuizarea celui de al doilea stagiu cu bursa Humboldt, detine postul de profesor asociat in istorie la Hillsdale College (1983-1988) si temporar cel de profesor asistent vizitator la Universitatea Californiei din Berkeley (1986). In 1988 paraseste California si se muta la Universitatea Internationala Florida din Miami, urcind in ierarhia didactica de la pozitia de profesor asistent (1988-1990) la cea de profesor asociat (1990-1991) si la cea de profesor titular (1991-1997). In acest interval obtine si burse de cercetare la All Souls College din Oxford (1989) si la Woodrow Wilson International Center for Scholars din Washington, D. C. (1996-1997). Dupa aproape un deceniu de profesorat la Universitatea Internationala Florida, nesatisfacut de posibilitatile de documentare de la Miami, decide sa-si schimbe din nou locul de munca, de data aceasta la Universitatea din Saint Louis, statul Missouri, unde din 1997 figureaza ca profesor titular pentru disciplina Istoria antichitatii tirzii si a Bizantului, in cadrul Departamentului de Istorie al Colegiului de Arte si Stiinte. Multi colegi din breasla istoricilor manifesta adesea ezitari la inceput de drum pina se fixeaza prioritar spre o anumita tematica. Din acest punct de vedere, preocuparile stiintifice ale lui Warren Treadgold s-au axat in chip neabatut spre civilizatia Bizantului inca din perioada cind isi desavirsea studiile. Tot ce a scris pina in prezent - si nu este deloc putin -, de la recenzii si studii si pina la volume, se subsumeaza exclusiv acestui domeniu. O consecventa cu adevarat remarcabila! Este adevarat ca istoria Imperiului Bizantin se extinde peste mai bine de un mileniu si se desfasoara pe scena a trei continente, astfel ca ofera o multitudine de subiecte incitante, nelimpezite pe deplin cu tot persuasivul efort carturaresc al multor generatii de exegeti. Paleta tematica catre care a convers profesorul Treadgold insumeaza aspecte diverse din sfera culturala, administrativa, financiara, militara si politica.
Istoriografia romaneasca nu cunoaste pina in acest moment o sinteza de anvergura lucrarii istoricului american, dedicata istoriei politice si sociale a Bizantului, desfasurata de-a lungul a 12 secole (285 1461) si pe spatiul a trei continente. Evolutii sociale si politice, studiate pe baza unui tezaur de surse originale si lucrari moderne, converg in fluxul unei naratiuni captivante, cu incercari de clarificare a unor evenimente si fenomene proprii istoriei Europei de Est. Fara a neglija ponderea aspectelor social-economice si culturale, autorul subliniaza impactul adesea crucial a celor aproape 100 de imparati si imparatese. Se acorda multa atentie vietii complexe de la curte, birocratiei tipice, culiselor vietii politice, de familie, de clan. Textul este completat cu 220 de ilustratii, 21 harti si cu numeroase grafice si tabele (genealogii, statistici). Sinteza lui Warren Treadgold umple un gol in zona bizantinologiei la noi, adresindu-se studentilor, specialistilor si publicului larg. Un plus de interes este conferit de faptul ca in spatiul marelui Imperiu se cuprinde si orientala, zona in care, treptat, se afirma elementul romanesc, adica vlahii sud-dunareni si dacoromanii in nord, in conditii ce explica multe particularitati ale istoriei poporului roman.
Veleitatile unei supraputeri de talia Americii de a se reliefa in toate domeniile de larg interes ale stiintelor umaniste nu au ocolit nici bizantinistica. Crearea catedrelor de profil la citeva din universitatile de prestigiu, fondarea efervescentului nucleu de cercetari Dumbarton Oaks Center for Byzantine Studies la Washington, D. C., afiliat Universitatii Harvard, dotarea marilor muzee cu colectii de obiecte de arta si piese arheologice provenind din Imperiul Bizantin, programarea sapaturilor arheologice in obiective revelatoare, investigarea arhitecturii, picturii, mozaicurilor, a numeroase monumente religioase si laice, editarile de izvoare narative, diplomatice, numismatice si sfragistice, elaborarea de monografii asupra a unei palete problematice largi vizind viata economica, culturala, confesionala si politica, initierea unor pertinente periodice de profil etc. sint numai citeva din realitatile indubitabile ce creioneaza profilul bizantinologiei americane de la cumpana de milenii. Daca multa vreme cele mai eclatante realizari ale bizantinologiei de peste Ocean se datorau unor emigranti europeni de origine greceasca, rusa sau engleza, in ultimele decenii, alaturi de eruditii instruiti in Europa si stabiliti vremelnic sau statornic in SUA, s-a format o generatie de savanti cu foarte buna pregatire de specialitate, care deja a produs o literatura la o inalta altitudine a exigentelor, impusa pe plan international nu numai datorita proliferarii limbii engleze, ci a valorii ei intrinsece. In cadrul acestei prestigioase generatii, un loc de virf ocupa incontestabil Warren Treadgold. Fiu al lui Donald W. Treadgold si al Alvei Granquist Treadgold, el s-a nascut la 3 aprilie 1949 la Oxford, unde familia sa si-a avut temporar domiciliul. Atractia pentru studiul trecutului o datoreaza desigur tatalui sau, Donald W. Treadgold (1922-1994), savant de notorietate internationala, expert in istoria moderna a Rusiei si in cea a URSS-ului, dar preocupat si de istoria popoarelor est-europene si a Chinei. De la tatal sau Warren Treadgold a fost contaminat de pasiunea pentru destinul civilizatiei Europei de Est si de Sud-Est. A avut sansa de a face studii stralucite la cea mai veche si celebra universitate americana, aceea de la Harvard, pe care a absolvit-o in anul 1970 cu distinctia magna cum laude. Sapte ani mai tirziu - in 1977 - isi sustinea teza de doctorat tot la Harvard, unde principalul mentor i-a fost ilustrul bizantinist Ihor evčenko. Ritmul trepidant de viata specific american l-a obligat in anii urmatori la frecvente peregrinari, spre a putea dobindi diferite atributii didactice si, totodata, a-si continua instruirea in calitate de bursier in mai multe centre de vaza americane si europene. In 1977-1978 devine lector vizitator in domeniul clasic la Universitatea Californiei din Los Angeles, apoi beneficiaza de un stagiu de studiu in Germania in doua etape, prima la Universitatea din München (1978-1980) si a doua la Universitatea Libera din Berlin (1982-1983) in calitate de stipendiat Humboldt. In intervalul dintre cele doua etape revine in California, de data aceasta la Universitatea Stanford (1980-1982) ca bursier Mellon si lector vizitator. Dupa epuizarea celui de al doilea stagiu cu bursa Humboldt, detine postul de profesor asociat in istorie la Hillsdale College (1983-1988) si temporar cel de profesor asistent vizitator la Universitatea Californiei din Berkeley (1986). In 1988 paraseste California si se muta la Universitatea Internationala Florida din Miami, urcind in ierarhia didactica de la pozitia de profesor asistent (1988-1990) la cea de profesor asociat (1990-1991) si la cea de profesor titular (1991-1997). In acest interval obtine si burse de cercetare la All Souls College din Oxford (1989) si la Woodrow Wilson International Center for Scholars din Washington, D. C. (1996-1997). Dupa aproape un deceniu de profesorat la Universitatea Internationala Florida, nesatisfacut de posibilitatile de documentare de la Miami, decide sa-si schimbe din nou locul de munca, de data aceasta la Universitatea din Saint Louis, statul Missouri, unde din 1997 figureaza ca profesor titular pentru disciplina Istoria antichitatii tirzii si a Bizantului, in cadrul Departamentului de Istorie al Colegiului de Arte si Stiinte. Multi colegi din breasla istoricilor manifesta adesea ezitari la inceput de drum pina se fixeaza prioritar spre o anumita tematica. Din acest punct de vedere, preocuparile stiintifice ale lui Warren Treadgold s-au axat in chip neabatut spre civilizatia Bizantului inca din perioada cind isi desavirsea studiile. Tot ce a scris pina in prezent - si nu este deloc putin -, de la recenzii si studii si pina la volume, se subsumeaza exclusiv acestui domeniu. O consecventa cu adevarat remarcabila! Este adevarat ca istoria Imperiului Bizantin se extinde peste mai bine de un mileniu si se desfasoara pe scena a trei continente, astfel ca ofera o multitudine de subiecte incitante, nelimpezite pe deplin cu tot persuasivul efort carturaresc al multor generatii de exegeti. Paleta tematica catre care a convers profesorul Treadgold insumeaza aspecte diverse din sfera culturala, administrativa, financiara, militara si politica.
Accesul clienţilor
-Promoţii
-- 118,80 leiPRP: 132,00 lei
- 47,20 leiPRP: 59,00 lei
- 42,75 leiPRP: 45,00 lei
RECENZII