Cum putem explica, dincolo de perspectivele înguste ale diferitelor „ştiinţe ale omului", în ce constă în fond natura umană? În ce fel individul îşi poate contura identitatea, îşi poate găsi acel „sine adevărat", cum îl numeşte Winnicott, dincolo de conflictele, frustrările şi rupturile din viaţa sa? Bazându-se pe tripla sa experienţă – de psihiatru, pediatru şi psihanalist –, autorul oferă o sinteză unică şi relevantă a concepţiei sale despre dezvoltarea umană. Într-un limbaj clar şi cu scurte ilustrări clinice, Winnicott tratează pe rând problemele majore ale teoriei psihanalitice: complexul Oedip, sexualitatea infantilă, inconştientul, poziţia depresivă, apărarea maniacală, obiectele tranziţionale, agresiunea şi psihosomatica.

Am ales să cercetez natura umană prin intermediul unui studiu asupra copilului.
Cu toate că adulţii sănătoşi continuă să se schimbe chiar până la momentul morţii, există un model care va persista, şi care poate fi deja distins la copil, aşa cum şi faţa va rămâne recognoscibilă de-a lungul întregii vieţi. -- Autorul

În Prefaţa de la „Natura umană", Winnicott ne aminteşte că un psihanalist analizează cam 70 de pacienţi în toată cariera sa. Pare un demers temerar să tragi concluzii despre natura umană pe baza a 70 de pacienţi. Pe de altă parte, nimeni nu a mai încercat vreodată să înţeleagă atâţia oameni şi atât de profund precum o face psihanalistul. -- André Green

D. W. Winnicott, pediatru şi psihanalist englez, a fost preşedintele Societăţii Britanice de Psihanaliză. La Editura Trei au mai apărut: De la pediatrie la psihanaliză, Copilul, familia şi lumea exterioară şi Procesele de maturizare.

Cuprins:

Prefaţă
Notă editorială
Mulţumiri
Introducere

Partea I. Examinarea copilului uman: soma, psyche, minte
Introducere
1. Continuumul psyche—soma şi mintea
Sănătatea somatică
Sănătatea psihică
Intelect şi sănătate
2. Sănătatea imperfectă
Sănătatea imperfectă somatică
Sănătatea imperfectă psihică
3. Interrelaţiile dintre maladiile trupului şi tulburările psihologice
Ereditatea
Tulburările congenitale
Deficite de aport
Defecte de eliminare
Accidente
Categoria „Încă‑necunoscutului"
Alergiile
4. Domeniul psihosomatic

Partea a II‑a. Dezvoltarea emoţională a fiinţei umane
Introducere
1. Relaţii interpersonale
Prima parte a descrierii
Familia
Pulsiunea
Relaţiile de iubire
2. Conceptul de „sănătate" din perspectiva teoriei pulsionale
Elaborarea imaginară a funcţiilor
Psihicul
Sufletul
Stări excitate şi liniştite
Complexul Oedip
O nouă descriere
Sexualitatea infantilă
Realitate şi fantasmă
Inconştientul
Rezumat
Harta psihologiei unui băieţel în termenii teoriei pulsionale
Apărări împotriva anxietăţii — ameninţării cu castrarea
Căderea apărărilor

Partea a III‑a. Stabilirea statutului unitar
Introducere. Dezvoltarea emoţională caracteristică prunciei
1. Poziţia depresivă
Îngrijorare, vinovăţie şi realitate psihică internă personală
Poziţia depresivă: recapitulare
Refularea reconsiderată
Gestionarea obiectelor şi forţelor rele
Complexitatea şi bogăţia interioară
2. Dezvoltarea temei lumii interioare
Introducere
Modul de viaţă paranoid
Depresia şi „poziţia depresivă"
Apărarea maniacală
3. Diferite tipuri de material psihoterapeutic
4. Anxietatea ipohondriacă

Partea a IV‑a. De la teoria pulsională la teoria eului
Introducere. Dezvoltarea emoţională primitivă
1. Stabilirea relaţiei cu realitatea exterioară
Relaţii excitate şi liniştite
Valoarea iluzie şi stările tranziţionale
Eşecul în contactul iniţial
Creativitatea primară
Importanţa mamei
Bebeluşul la naştere
Filosofia „realului"
2. Integrarea
3. Instalarea psihicului în corp
Experienţa corporală
Paranoia şi naivitatea
4. Stările cele mai timpurii
Diagrama aranjamentului mediu–individ
Acţiunea gravitaţiei
5. O stare primară de fiinţare: stadiile preprimitive
6. Haos
7. Funcţia intelectuală
8. Retragere şi regresie
9. Experienţa naşterii
10. Mediul
11. Maladiile psihosomatice reconsiderate
Astmul
Ulcerul gastric

Apendice
Postfaţă de Ioana Lazăr
Bibliografie