Mitul democrației

Pentru Lucian Boia, democrația efectivă – cea care presupune, în același timp și fără vreo restricție, suveranitatea poporului, libertatea și egalitatea – nu există și nu va exista niciodată. Altfel spus: democrația este un mit. Ea este un proiect utopic, care a jucat un rol-cheie în evoluțiile ultimelor două secole, materializându-se într-un mod fatalmente incomplet, cu mai mult sau mai puțin succes, într-o varietate de construcții politice: modelul american și modelul francez, democrația occidentală și democrația comunistă etc. Simbolurile și realitatea nu trebuie confundate. Cuvintele ascund uneori sensul real al lucrurilor. Așa se întâmplă cu termeni precum absolutism, democrație, stânga, dreapta, comunism, extrema dreaptă. Lucian Boia îl invită pe cititor la o decriptare lipsită de prejudecăți a conceptelor al căror conținut se vădește a fi foarte adesea diferit de aparențe.

„Dezamăgiții democrației ar proceda cu totul greșit dacă ar porni în căutarea altor utopii, presupunându-le mai performante, și cu speranța că acelea vor institui, în sfârșit, dreptatea perfectă și fericirea generală. Consumată cu moderație, utopia e un stimulent absolut necesar; fără o doză de gândire utopică, lumea n-ar rămâne decât materie, teren de joc pentru instinctele primare. Dar abuzul de utopie e periculos: experimentul comunist trebuie privit sub acest aspect ca un avertisment. Capcana cea mai perfidă a istoriei este linia, din nefericire invizibilă, care separă realizabilul de irealizabil (sau, și mai rău, de materializările monstruoase). Este legitim să cerem mult democrației. Dar să nu-i cerem prea mult.“ (Lucian BOIA)