Mari arhitecţi bucureşteni. Ion D. Berindey
Preț: 80,00 lei
Disponibilitate: stoc indisponibil
Autor: Sidonia Teodorescu
ISBN: 978-973-645-642-8
Editura: Vremea
Anul publicării: 2014
Pagini: 272
Format: 16,5 x 23 cm
DESCRIERE
Mari arhitecţi bucureşteni. Ion D. Berindey
Bucureştenii uită adeseori că trăiesc într-un oraş frumos. Aşezare cu prea puţin noroc, Bucureşti a înfruntat, în cei peste 550 de ani de existenţă, vitregia istoriei şi nu mai puţin pe cea a inexorabilului geografic, invaziile, cutremurele, incendiile şi nesocotinţa oamenilor.
A dăinuit. Abia acum 150 de ani a început să-şi contureze un chip, ale cărui trăsături s-au compus organic. Au apărut case, străzi, cartiere cu o identitate bine definită, expresii ale gândirii, idealurilor, gustului unui moment.
Mărturii ale talentului unor arhitecţi, care şi-au însemnat, prin opere de valoare, locul în istoria arhitecturii româneşti.
O asemenea personalitate face obiectul studiului publicat în acest volum.
Membru al unei dinastii de arhitecţi, creator al unor clădiri care s-au constituit în podoabe ale oraşului, Ion D. Berindey a lăsat o operă a cărei complexitate şi frumuseţe se cuveneau a fi investigate.
Arhitectul şi-a găsit cronicarul în persoana tinerei arhitecte Sidonia Teodorescu, care a dedicat marelui înaintaş o monografie amplă.
Aşternut pe paginile acestui volum, rod al unor cercetări asidue şi îndelungate în arhive, biblioteci şi colecţii publice şi particulare, studiul aduce date noi, necunoscute nu numai marelui public, ci şi specialiştilor, privitoare la creaţia lui Ion D. Berindey.
De la descoperirea paternităţii, anterior necunoscute, a unor clădiri importante, la analiza arhitecturală a monumentelor şi la prezentarea structurată a biografiei arhitectului, această carte conţine tot ceea ce este necesar unui iubitor al arhitecturii şi al Bucureştilor pentru a înţelege contribuţia lui Ion D. Berindey la dezvoltarea arhitecturii în România şi la făurirea identităţii Capitalei ei.
O lucrare strict necesară în aceste zile de atac masiv asupra patrimoniului monumental al oraşului, ameninţat cu pierderea documentelor sale construite, ferestre către viaţa antecesorilor noştri, mereu deschise, unice în autenticitatea lor. Cu pierderea rădăcinilor care îl susţin în speranţele sale de dezvoltare viitoare.
O carte de citit, de recitit şi de ţinut minte.
Ion D. Berindey
Fiu al arhitectului Dimitrie Berindey (1831-1884), Ion D. Berindey (1871-1928) a absolvit Şcoala de Arte Frumoase din Paris în anul 1897, urmând, în cei 30 de ani de carieră, să fie autorul unui număr impresionant de clădiri impozante, dintre care unele au devenit în timp adevărate mărturii ale construirii trainice la începutul secolului XX: Palatul Cantacuzino, casa George Assan, Sindicatul Ziariştilor, casa şi observatorul Vasile Urseanu, casa Toma Stelian în Bucureşti, hipodromul de la Băneasa, Palatul Cantacuzino de la Floreşti, Palatul Culturii din Iaşi.
Sidonia Teodorescu
Sidonia Teodorescu este arhitect, diplomat al Universităţii de Arhitectură „Ion Mincu” (1993), diplomat de master româno-francez „Dezvoltare urbană integrată” la UAUIM (2007) şi doctor în arhitectură la UAUIM (2013), cu teza „Arhitectul Ion D. Berindey, studiu monografic”.
În prezent, este lector universitar la Facultatea de Arhitectură a Universităţii „Spiru Haret”, arhitect în cadrul propriului birou de arhitectură şi redactor al revistei Bucureştiul meu drag.
Este membru al Ordinului Arhitecţilor din România, al Uniunii Arhitecţilor din România, al Comitetului Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii al Academiei Române.
Bucureştenii uită adeseori că trăiesc într-un oraş frumos. Aşezare cu prea puţin noroc, Bucureşti a înfruntat, în cei peste 550 de ani de existenţă, vitregia istoriei şi nu mai puţin pe cea a inexorabilului geografic, invaziile, cutremurele, incendiile şi nesocotinţa oamenilor.
A dăinuit. Abia acum 150 de ani a început să-şi contureze un chip, ale cărui trăsături s-au compus organic. Au apărut case, străzi, cartiere cu o identitate bine definită, expresii ale gândirii, idealurilor, gustului unui moment.
Mărturii ale talentului unor arhitecţi, care şi-au însemnat, prin opere de valoare, locul în istoria arhitecturii româneşti.
O asemenea personalitate face obiectul studiului publicat în acest volum.
Membru al unei dinastii de arhitecţi, creator al unor clădiri care s-au constituit în podoabe ale oraşului, Ion D. Berindey a lăsat o operă a cărei complexitate şi frumuseţe se cuveneau a fi investigate.
Arhitectul şi-a găsit cronicarul în persoana tinerei arhitecte Sidonia Teodorescu, care a dedicat marelui înaintaş o monografie amplă.
Aşternut pe paginile acestui volum, rod al unor cercetări asidue şi îndelungate în arhive, biblioteci şi colecţii publice şi particulare, studiul aduce date noi, necunoscute nu numai marelui public, ci şi specialiştilor, privitoare la creaţia lui Ion D. Berindey.
De la descoperirea paternităţii, anterior necunoscute, a unor clădiri importante, la analiza arhitecturală a monumentelor şi la prezentarea structurată a biografiei arhitectului, această carte conţine tot ceea ce este necesar unui iubitor al arhitecturii şi al Bucureştilor pentru a înţelege contribuţia lui Ion D. Berindey la dezvoltarea arhitecturii în România şi la făurirea identităţii Capitalei ei.
O lucrare strict necesară în aceste zile de atac masiv asupra patrimoniului monumental al oraşului, ameninţat cu pierderea documentelor sale construite, ferestre către viaţa antecesorilor noştri, mereu deschise, unice în autenticitatea lor. Cu pierderea rădăcinilor care îl susţin în speranţele sale de dezvoltare viitoare.
O carte de citit, de recitit şi de ţinut minte.
Ion D. Berindey
Fiu al arhitectului Dimitrie Berindey (1831-1884), Ion D. Berindey (1871-1928) a absolvit Şcoala de Arte Frumoase din Paris în anul 1897, urmând, în cei 30 de ani de carieră, să fie autorul unui număr impresionant de clădiri impozante, dintre care unele au devenit în timp adevărate mărturii ale construirii trainice la începutul secolului XX: Palatul Cantacuzino, casa George Assan, Sindicatul Ziariştilor, casa şi observatorul Vasile Urseanu, casa Toma Stelian în Bucureşti, hipodromul de la Băneasa, Palatul Cantacuzino de la Floreşti, Palatul Culturii din Iaşi.
Sidonia Teodorescu
Sidonia Teodorescu este arhitect, diplomat al Universităţii de Arhitectură „Ion Mincu” (1993), diplomat de master româno-francez „Dezvoltare urbană integrată” la UAUIM (2007) şi doctor în arhitectură la UAUIM (2013), cu teza „Arhitectul Ion D. Berindey, studiu monografic”.
În prezent, este lector universitar la Facultatea de Arhitectură a Universităţii „Spiru Haret”, arhitect în cadrul propriului birou de arhitectură şi redactor al revistei Bucureştiul meu drag.
Este membru al Ordinului Arhitecţilor din România, al Uniunii Arhitecţilor din România, al Comitetului Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii al Academiei Române.
Accesul clienţilor
-Promoţii
-
118,80 leiPRP: 132,00 lei
47,20 leiPRP: 59,00 lei
42,75 leiPRP: 45,00 lei
Promo
-
RECENZII