„Ca sa scrii roman trebuie sa patesti ceva. Sa te intilnesti cu ursul in padure, sa cazi de pe puntea vaporului in mijlocul oceanului, sa fii scos din casa si din oras de un echipaj al politiei comunitare, la miezul noptii si in miezul iernii, fara niciun ban in buzunar, eventual la cererea familiei... Nu este, desigur, o conditie suficienta, dar in ce ma priveste o consider extrem de necesara. Asta cu atit mai mult cu cit o mica parte doar dintre pataniile mele (Dumnezeu ne incearca fiindca ne iubeste) s-a sublimat-exacerbat in continutul celor noua romane pe care le-am scris pina acum.” (Radu Aldulescu)