Un secol în care negocierea diplomatică a fost deseori nevoită să cedeze în fața factorilor de putere, iar rezultatul a fost declanșarea celor două războaie mondiale din prima jumătate a secolului XX. Pornind de aici se naște întrebarea legitimă: a învățat oare omenirea ceva din aceste adevărate catastrofe umane și materiale? Din lucrarea domnului Constantin Vlad rezultă că da. Personal împărtășesc această opinie, chiar dacă după al doilea război mondial „războiul cald“ a fost înlocuit cu „războiul rece“, numeroase războaie locale au însângerat milioane de oameni, iar cursa înarmărilor – inclusiv a înarmărilor nucleare – a cunoscut ritmuri amețitoare.

    Acestei perioade „trăite“ de autor, parțial chiar în calitate de diplomat român, îi este consacrată cea mai mare parte a cărții. Cititorul va găsi în lucrare analize ale unor aspecte, evenimente, fenomene, idei etc. vehiculate în plan internațional în a doua jumătate a secolului XX, care ne influențează și azi viața. O simplă enumerare a lor în aceste rânduri ar necesita un spațiu prea larg. Mă rezum a aminti aici  problematica păcii și securității, rolul organizațiilor internaționale, blocurile militare, importanța factorului ideologic, cursa înarmărilor, revoluția tehnico-științifică, drepturile omului, crizele internaționale, decolonizarea și apariția de noi state pe arena internațională, încheierea „războiului rece“ și colapsul Uniunii Sovietice, importanța factorului economic în luarea unor decizii politice, rolul dreptului internațional ca factor coordonator al comportamentului statului în viața internațională, conferințele internaționale etc.

Ion Calafeteanu

 

   Sinteza lui Constantin Vlad îmbină experiența diplomatului de carieră cu un studiu solid al istoriei și teoriei relațiilor internaționale, oferind o viziune de ansamblu asupra relațiilor dintre state pe parcursul secolului XX. Lucrarea reprezintă o analiză critică ce atinge majoritatea crizelor internaționale ale războiului rece, problemele soluționării conflictelor și cooperarea între state în condițiile confruntării sovieto-americane după al doilea război mondial precum și cursa înarmării cu potențialele sale consecințe funeste pentru întreaga lume. Autorul nu ezită să critice eșecurile diplomației și șansele ratate, atunci când este cazul, cu toată admirația implicită pentru jocul delicat al diplomatului și pentru sarcina sa dificilă de a servi în același timp interesele propriei țări, cât și interesele păcii globale.  Istoria diplomației. Secolul XX reprezintă astfel o lectură obligatorie pentru orice specialist în domeniul relațiilor internaționale.