Inteleptul de la Arunachala (vol. II)

Prezentul volum cuprinde ultima parte a dialogurilor din Talks with Ramana Maharshi, lucrare aparuta pentru prima oara in limba engleza in anul 1955. Convorbirile purtate intre anii 1935 si 1939 de discipoli din ashram si de vizitatori veniti din diferite localitati din India sau din intreaga lume cu Ramana Maharshi, au fost inregistrate de Sri Mungala Venkataramiah, devenit mai tarziu Swami Ramananda Sarasvati. Ii suntem recunoscatori acestuia pentru rigurozitatea cu care a notat dialogurile ca interpret calificat in cadrul ashramului, si pentru grija ca cea mai mare parte dintre ele sa fie revazute si corectate de Maharshi insusi, oferindu-se astfel o garantie in plus a autenticitatii. Versiunea romana cuprinde in doua volume textul integral al convorbirilor publicate in editia a opta a lucrarii mentionate mai sus, editie aparuta in India in anul 1989.

Desi convorbirile s-au purtat, nu intamplator, intr-un loc si intr-un moment anume, ele sunt si astazi actuale; pe de o parte, aceleasi cauze conduc mereu la aceleasi intrebari, chiar daca acestea se formuleaza in alti termeni; pe de alta parte, raspunsurile inteleptului ofera celui care cauta o cale directa pentru a gasi Adevarul. Indiferent de zona geografica, de mediul simplu sau sofisticat din care proveneau, de religia practicata, de varsta, de sex sau de multe alte deosebiri aparente, ceva ii unea pe toti acesti vizitatori de aproape sau de departe: necesitatea de a Fi, de a fi constienti ca SUNT. Magnetul care ii atragea acolo era Adevarul "rostit" de un maestru autentic, simplu in maretia lui, ce traia in armonie cu el insusi, radiind in jur lumina pe care Dumnezeu ii ingaduise sa o transmita celor pregatiti sa o primeasca. Ramana Maharshi, supranumit si inteleptul de la Arunachala, nu tinea conferinte, discursuri sau predici, nu pretindea nimanui sa creada in cuvintele sau in tacerile sale, nu considera pe nimeni discipol pentru ca el stia ca singurul Maestru este Dumnezeu. Prin simpla sa prezenta, Ramana Maharshi reusea sa ii transforme pe cei patrunsi de tacerea sa elocventa si de pacea ce se degaja din personalitatea sa atat de impersonala... Atunci cand i se puneau intrebari de cei ce aveau nevoie de raspunsuri exprimate in cuvinte, el orienta atentia interlocutorului spre cauza reala ce declansase intrebarile, pentru a-l face sa realizeze ca indoielile se risipesc numai prin distrugerea acesteia. Oricare ar fi fost situatia, cautatorul realiza ca prin cercetarea Sinelui, sau introspectie, poate ajunge sa-si cunoasca fiinta reala, care nu poate fi evitata la nesfarsit si a carei ignorare este cauza intregii sale nefericiri. "O, Doamne! Tu ai fost in timpul tuturor vietilor mele Fiinta mea interioara, Sinele, si Tu m-ai protejat. Astazi, prin Gratia Ta, mi Te-ai aratat ca Maestrul meu si mi Te-ai revelat ca fiind Sinele" (Kaivalya Upanishad).

Intrebat in ce mod Gratia divina poate sa accelereze procesul maturizarii noastre spirituale, Ramana raspunde: "Sa lasam asta in seama lui Dumnezeu. Supune-te fara rezerve. Sunt doua solutii: sau te incredintezi in intregime lui Dumnezeu, recunoscandu-ti neputinta si nevoia de a fi ajutat de o Putere superioara sau te dedici investigatiei cautand cauzele suferintei tale prin intoarcerea la sursa acesteia pentru ca in final sa te cufunzi in Sine. Cele doua cai iti vor permite sa te eliberezi de servitute. Dumnezeu nu-l paraseste niciodata pe cel care I s-a incredintat, in intregime, Lui". A-ti pune intrebarea fundamentala: "Cine sunt eu?", facand din cautarea raspunsului nu numai o preocupare importanta a vietii tale ci singura ta preocupare, este in sine metoda pe care Ramana o "preda" prin exemplul sau personal. Aceasta metoda directa, "simpla" si accesibila oricui nu intra in contradictie cu nici o convingere religioasa, cu nici o conceptie filosofica. Ce poate fi mai simplu decat sa fii tu insuti, spune inteleptul, si intr-adevar el demonstreaza ca este asa. "Ce poate fi mai usor? Sinele iti este mai apropiat decat orice altceva. Daca nu ajungi sa realizezi prezenta a ceea ce constituie fiinta ta, cum vrei sa realizezi usor ceea ce iti este indepartat, ceea ce este separat de tine?". Oricine cauta, constient sau nu, raspunsul la intrebarea "Cine sunt eu?". Iar pentru a gasi raspunsul, nu este necesar sa-si neglijeze indatoririle de zi cu zi familiale sau sociale. Este suficient sa nu se identifice cu cel care actioneaza. Este suficient sa limine ignoranta datorita careia s-a indepartat de sine insusi si a ajuns sa-si confunde Eul veritabil cu non-Eul, cu ceea ce se intelege in mod obisnuit prin eu, ego, eu individual etc. La capatul investigatiei, inlaturand ideea de separatie, va realiza ca Dumnezeu nu este separat de el dupa cum nu este separat de nimic altceva din manifestarea cosmica al carui Creator este: "O, Domn al somnului, Eu sunt Sinele suprem. Fixat in inima tuturor creaturilor vii. Eu sunt inceputul si evolutia oricarei forme. Eu ii sunt, de asemenea, sfarsitul". (Bhagavad-Gita, X, 20).

Asemenea marilor oameni care, fara sa fi scris ceva, lasa in urma o opera vie, Ramana continua sa traiasca in inima celor care l-au cunoscut aievea sau prin invatatura sa. "Nimeni dupa ce a aprins o lumina nu o acopera... ci o pune in sfesnic, pentru ca cei care intra sa vada lumina". Fie ca aceasta lucrare, de o tinuta sobra, asemenea unei lucrari stiintifice, deloc usor de descifrat, sa raspunda cerintelor spirituale profunde ale cititorilor carora le este necesara pe drumul prin Poarta cea stramta catre ei insisi.

Elena Liliana Popescu, 10 octombrie 1997

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs!

scrie o recenzie