Geneza comicului in cultura romana
Preț: 48,00 lei
Disponibilitate: în limita stocului
Autor: Claudiu Teodor ARIESAN
ISBN: 978-973-592-250-4
Editura: Excelsior
Anul publicării: 2010
Pagini: 476
Format: 16,5x23,5cm
DESCRIERE
Geneza comicului in cultura romana
Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timişoara, 2011
Preocupat de cultura clasică, de artele frumoase, de muzică şi film, o deviză favorită a universitarului Claudiu T. Arieşan rămâne Ridendo dicere verum „Să spui adevărul cu un surâs pe buze”, modalitate culturală compensatorie, de uşurare a greului vieţii şi micşorare a grijilor istoriei, ce a salvat de atâtea ori fiinţa însăşi a poporului nostru.
Continuând preocupările comicologice din cărţile anterioare, autorul îşi propune să acopere cât mai obiectiv fenomenul comic autohton, concepând o sinteză destinată descoperirii reperelor din aria folclorului, a literaturii culte şi a civilizaţiei emergente de la noi. Reconstituirea acestui veritabil traseu iniţiatic, plin de învăţăminte pentru prezent, înglobează contribuţii filozofice şi opinii estetice la obiect ale liderilor culturali şi de opinie din trecut, dar şi ale oamenilor simpli, exponenţi ai „bunului simţ popular”.
De asemenea, demersul acesta hermeneutic năzuieşte şi la o iniţiere treptată şi delicată într‑o tematică precum cea a comicităţii naţionale şi universale, unde cunoştinţele fiecăruia sunt foarte subiective, mai mult practice decât teoretice, iar confuziile conceptuale rămân la ordinea zilei pentru cei mai mulţi dintre cititori. Cartea nu se doreşte o altă (plicticoasă) tribună pedagogică, nici un curs academic de ştiinţă aridă, ci un ghid orientativ, o oglindă a evoluţiei comicului şi a categoriilor sale de bază în spaţiul autohton.
Anonimii populari, cărturarii ecleziali de secol XVII şi cei din Şcoala Ardeleană, savanţii iluminişti şi literaţii romantici, umoriştii ocazionali şi gazetarii poznaşi, marii clasici şi mărunţii lor epigoni au contribuit în măsuri diferite la constituirea unei puţin cunoscute, dar cu atât mai valoroase tradiţii comicologice româneşti, culminând cu titani nu doar ai producerii şi practicării hazului de calitate ci şi ai teoretizării acestuia, precum Ioan Slavici, Ion Creangă, Mihai Eminescu şi B. P. Hasdeu.
Este până la urmă un manual de comicologie românească, cu reverberaţii nu doar literare, ci atingând şi domenii precum istoria artei, muzica, plastica, antropologia sau istoria culturii şi civilizaţiei.
Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timişoara, 2011
Preocupat de cultura clasică, de artele frumoase, de muzică şi film, o deviză favorită a universitarului Claudiu T. Arieşan rămâne Ridendo dicere verum „Să spui adevărul cu un surâs pe buze”, modalitate culturală compensatorie, de uşurare a greului vieţii şi micşorare a grijilor istoriei, ce a salvat de atâtea ori fiinţa însăşi a poporului nostru.
Continuând preocupările comicologice din cărţile anterioare, autorul îşi propune să acopere cât mai obiectiv fenomenul comic autohton, concepând o sinteză destinată descoperirii reperelor din aria folclorului, a literaturii culte şi a civilizaţiei emergente de la noi. Reconstituirea acestui veritabil traseu iniţiatic, plin de învăţăminte pentru prezent, înglobează contribuţii filozofice şi opinii estetice la obiect ale liderilor culturali şi de opinie din trecut, dar şi ale oamenilor simpli, exponenţi ai „bunului simţ popular”.
De asemenea, demersul acesta hermeneutic năzuieşte şi la o iniţiere treptată şi delicată într‑o tematică precum cea a comicităţii naţionale şi universale, unde cunoştinţele fiecăruia sunt foarte subiective, mai mult practice decât teoretice, iar confuziile conceptuale rămân la ordinea zilei pentru cei mai mulţi dintre cititori. Cartea nu se doreşte o altă (plicticoasă) tribună pedagogică, nici un curs academic de ştiinţă aridă, ci un ghid orientativ, o oglindă a evoluţiei comicului şi a categoriilor sale de bază în spaţiul autohton.
Anonimii populari, cărturarii ecleziali de secol XVII şi cei din Şcoala Ardeleană, savanţii iluminişti şi literaţii romantici, umoriştii ocazionali şi gazetarii poznaşi, marii clasici şi mărunţii lor epigoni au contribuit în măsuri diferite la constituirea unei puţin cunoscute, dar cu atât mai valoroase tradiţii comicologice româneşti, culminând cu titani nu doar ai producerii şi practicării hazului de calitate ci şi ai teoretizării acestuia, precum Ioan Slavici, Ion Creangă, Mihai Eminescu şi B. P. Hasdeu.
Este până la urmă un manual de comicologie românească, cu reverberaţii nu doar literare, ci atingând şi domenii precum istoria artei, muzica, plastica, antropologia sau istoria culturii şi civilizaţiei.
Accesul clienţilor
-Promoţii
-- 57,00 leiPRP: 60,00 lei
- 33,15 leiPRP: 39,00 lei
- 25,76 leiPRP: 28,00 lei
RECENZII