Curierul Judiciar, Nr. 5/2009

Curierul Judiciar, Nr. 5/2009

extras din editorialul scris de Prof. univ. dr. Viorel Mihai Ciobanu

Proiectul Noului Cod de procedură civilă –
– un moment important al reformei justiţiei în România

Actualul Cod de procedură civilă a fost elaborat în anul 1865 după modelul Codului Cantonului Geneva din 1819 şi a Codului de Procedură civilă francez din 1806, constituind un progres faţă de reglementările locale existente. Comisia de redactare a urmărit să asigure procedurii trei calităţi esenţiale, care caracterizează o bună procedură: simplitatea, rapiditatea şi eficacitatea. […]
De foarte mulţi ani se vorbeşte însă de necesitatea unui nou cod care să asigure o reglementare unitară, modernă şi care să răspundă aşteptărilor justiţiabililor, dar şi judecătorilor şi partenerilor lor în înfăptuirea actului de justiţie: procurori, avocaţi, consilieri juridici, executori judecătoreşti. Problema a devenit stringentă mai ales după ce România a dobândit o nouă Constituţie în anul 1991, revizuită în 2003, care a impus noi exigenţe chiar pe plan procesual şi după aderarea României, ]n anul 1994, la Convenţia europeană a drepturilor omului. Dezideratele de la 1865 pentru o bună procedură – simplitate, rapiditate, eficacitate – au rămas, dar ele au căpătat şi alte nuanţe, principala preocupare fiind aceea de creştere a calităţii actului de justiţie.
Comisia de redactare a Proiectului a avut în vedere evoluţia legislaţiei, pe cea existentă în ţara noastră, şi numeroase acte normative similare: Codul de procedură civilă francez şi legislaţia aferentă executării silite, Codul judiciar belgian, Codul de procedură civilă german, Codul de procedură civilă italian, Codul de procedură civilă elveţian, Codul de Procedură civilă al provinciei Quebec, Codul de procedură civilă spaniol, Codul de procedură civilă portughez, Codul de procedură civilă olandez, Codul de procedură civilă finlandez, Codul de procedură civilă model pentru America de Sud, elaborat sub egida Institutului Ibero – American de Drept Procesual, Regulile transnaţionale de Procedură civilă şi Proiectul european de armonizare a procedurii civile. În elaborarea textelor s-a ţinut seama şi de jurisprudenţa Curţii Constituţionale, a Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a instanţelor comunitare.
S-au făcut deja auzite voci în sensul că nu ar fi un cod nou. Desigur nu au fost schimbate complet toate instituţiile, nu au fost preluate integral reglementările din alte ţări, ci pentru a se păstra specificul naţional, au fost menţinute acele reguli care şi-au dovedit eficacitatea. Pe de altă parte, sunt şi modificări substanţiale, atât în ceea ce priveşte structura, cât şi conţinutul reglementării.
[…] Pentru a curma orice fel de dubii este de precizat că proiectul a beneficiat de o dezbatere publică reală: a fost afişat pe site-ul Ministerului Justiţiei câteva luni şi au avut loc dezbateri şi întâlniri cu judecători, avocaţi, notari publici, executori judecătoreşti, executori bancari, mediatori etc. […] Au fost examinate sute de observaţii, sugestii şi critici dintre care multe au fost reţinute şi încorporate în proiect. Alte modificări, se vor face desigur şi în Comisia Parlamentului ce va examina proiectul şi pe baza altor amendamente.
Nici nu a fost adoptat noul cod şi s-au exprimat deja rezerve în legătură cu el. Din păcate ele nu sunt motivate sau dovedesc o lectură foarte sumară a reglementării. Dar, aşa cum se întâmplă de obicei, cei care critică lentoarea desfăşurării procesului civil şi calitatea actului de justiţie sunt adesea primii care refuză orice schimbare, preferând rutina. Rămâne ca aplicarea în practică să demonstreze dacă soluţiile alese au fost mai potrivite şi dacă au fost de natură să schimbe modul în care este în prezent percepută justiţia civilă. […]