Copilaria la romani. Schite si tablouri cu prunci, scolari si adolescenti

Copilaria la romani. Schite si tablouri cu prunci, scolari si adolescenti Cum îsi cresteau românii copiii altadata? Asteptau oare de la scoala sa le dea un viitor? Cît de usor îi venea comunitatii sa-i accepte ca membri? Cercetînd un secol de Românie moderna (1850-1950), fara a lasa însa deoparte informatii mai vechi sau mai noi care ieseau în afara lui, autorul a reunit aspectele esentiale ale formarii "oamenilor mici" în familie, în scoala si în societate. Adrian Majuru afirma: "Mi s-a parut util - mai întîi pentru mine, dar apoi si pentru cititorii cartii de fata - sa abordez, si deci sa si expun extremele documentare: la un capat, date statistice, care vorbesc o limba destul de obiectiva, iar la celalalt capat, cel foarte subiectiv, marturii obtinute în cursul unor convorbiri cu oameni care au avut generozitatea sa-si povesteasca anii tineri si carora le mai multumesc o data aici. Titlurile capitolelor indica ordinea etapelor de lucru: de la venirea pe lume a unei noi fiinte la finele scolarizarii sale, de la intimitatea familiei la viata în institutiile de învatamînt, de la crearea microcosmosului scolii la functionarea marilor mecanisme ale societatii care angreneaza un copil de la nastere la majorat."