Conducerea spirituală a omului şi omenirii

Interpretând rezultatele cercetării sale spiritual-științifice, Rudolf Steiner afirmă că omul care reflectează asupra lui însuşi ajunge la convingerea că, în afară de Eul pe care-l cuprinde cu gândirea, simţirea şi impulsurile sale de voinţă deplin conştiente, poartă în sine un al doilea Eu, mai puternic. Acesta ne îndrumă pe parcursul copilăriei pe măsură ce obținem verticalitatea în spațiu, învățăm să comunicăm cu ceilalți membri ai comunității și începem să reflectăm asupra lumii. Prin intermediul acestei înțelepciuni primare (care este conectată încă la ierarhiile spirituale) omul pătrunde în domeniul eteric și apoi, pe măsură ce creștem, o înlocuim cu conștiența de sine și memoria.

Ce – sau cine – este înțelepciunea? Steiner sugerează că ea este conectată cu „Eul superior” al umanității, care a viețuit în Iisus între momentul botezului și crucificare. Şi chiar dacă n-ar exista nicio Evanghelie şi nicio tradiţie care să spună că a trăit cândva un Christos, prin cunoaşterea naturii umane am descoperi că Christos trăieşte în om. Privind în noi înșine și în istoria umanității, putem să înțelegem conducerea spirituală a umanității și a oamenilor. Sacrificiul lui Christos pentru umanitate este doar o parte din participarea cosmică, spirituală, a ființelor de orice fel și de la orice nivel la evoluția omenească.