Clubul putregaiurilor

Clubul putregaiurilor. Jonathan Coe


... actiunea se incheaga in jurul citorva liceeni aflati la virsta ingrata a primelor amoruri, aspiratii si tradari.

Captivati de ideea unei cariere umaniste in plin disconfort industrial, acestia descopera pe cont propriu ceea ce parintii si scoala s-au ferit sau n-au stiut sa le spuna.

Lumea lor cunoaste schimbari spectaculoase de la o zi la alta, adevarul din carti corespunde tot mai rar celui din viata de zi cu zi, iar elanul tineretii incaseaza corectii cind usturatoare, cind de-a dreptul comice.

Fragment din carte

... se amoreza si de felul cum traiau oamenii pe aici. Adnira amestecul dezordonat si boem din apartamentul ei, precum si felul neglijent in care obiectele de decor si rogojinile afgane se luptau sa-ti atraga privirea cu silueta in marime naturala pictata in ulei, a unei femei cu ochi stralucitori si imbracata cu o fusta de tweed pe care Ffion o identifica mai tarziu drept mama ei.

La randului lui, nici lui Doug nu-i venea sa creada ca Ffion avea tablourt de pictori celebri pe peretii apartamentului.

Totul in seara aceea prea nou si surprinzator, iar Doug se indragosti pe rand de felul in care oamenii din clasa instarita, mancau, beau si isi trezeau vecinii cu o muzica asurzitoare...
…………………………………

Despre autor

Jonathan Coe (nascut in 1961 la Birmingham) a studiat la Trinity College, Cambridge, luindu‑si apoi doctoratul la Warwick University. Inainte de a se dedica scrisului, a predat poezie engleza la Warwick University si a compus muzica de jazz. Primele sale romane – Femeia intimplatoare (1987), Un strop de dragoste (1989) si Piticii mortii (1990) – impun fulgerator un nou star al literaturii britanice contemporane. O veselie debordanta, dincolo de care mocnesc tristeti grele si un cinism cum numai Albionul stie sa produca.

O arta a scrisului prin care ni se aminteste ca sintem in tara lui Fowles si Ishiguro. Romanul care l‑a propulsat pe Jonathan Coe in panteonul celor mai importanti romancieri britanici este Ce mai hacuiala! (1994, pentru care a primit prestigioasele John Llewelyn Rhys Prize in Anglia si Le Prix du Meilleur Livre Étranger in Franta), satira plina de spirit la adresa politicii duse de Margaret Thatcher in anii ’80, cit si a societatii de consum. Actiunea romanului Casa somnului (1997, distins cu Writers’ Guild Award si Prix Médicis Étranger), considerat capodopera sa, se desfasoara intr‑o universitate transformata peste ani in clinica pentru insomniaci, ai carei pacienti sau medici sint studentii de odinioara.

CUPRINS

1. Puicuta si iubaretul

2. Chiar spre drumul spre pieire

3. Servetelul verde

Nota autorului
Multumiri