Traducere din limba italiană de Anca-Irina Ionescu

Şase litere trasate în mod stângaci pe o pânză grosolană, şi dintr-o dată Kolâma, îngropată cu grijă în memoria lui Alioşa, se reîntoarce la viaţă ca din senin, într-o călătorie inversă pe  firul amintirilor ca pe un fir al Ariadnei, o coborâre în ungherele cele mai întunecate ale societăţii şi ale propriului suflet.

Din debaraua unui mic apartament din Moscova, până la baraca numărul 37, cea a prizonierilor politici, al cărui prag îl treci fără speranţe de întoarcere, unde intri ca să rămâi, până când suflete şi corpuri devin totuna cu îngheţatele stepe siberiene.

Şi tocmai mergând pe urmele trecutului lor, Alioşa şi Vera descoperă că au alunecat pe două feţe paralele ale aceleaşi realităţi, al cărui angrenaj monstruos se hrăneşte în egală măsură din corpurile deţinuţilor şi din sufletele călăilor.

Şi totuşi iubirea încolţeşte, nesperată, acolo unde totul părea pierdut, plantându-şi rădăcinile în hăurile cele mai întunecate ale inimii umane.

Ingrid Beatrice Coman, scriitoare româncă de limbă italiană. Autoare a patru romane, o antologie de proză scurtă şi teatru, precum şi nenumărate nuvele şi articole în reviste şi antologii, este una din vocile cele mai iubite din literatura diasporei, prin atenţia şi interesul pe care operele sale le acordă vicisitudinilor oamenilor de rând, mici eroi anonimi ale marilor momente istorice. Astfel, literatura sa trece de la războiul din Afganistan, văzut prin ochii locuitorilor din Kabul (La città dei tulipani – Oraşul lalelelor), merge pe firul istoriei sovietice, însoţindu-ne într-o călătorie cutremurătoare în gulagul sovietic (Tè al samovar- Ceai la samovar), ne oferă o emoţionantă poveste românească dintr-un decembrie amar al anului ’89 (Per chi crescono le rose – Pentru cine cresc trandafirii), până la a construi o adevărată metaforă a societăţii moderne aflată pe marginea prăpastiei spirituale (Dodici più un angelo – Doisprezece plus un înger). Inspirate din istoria mai recentă a României, două cărţi bilingve care sunt fiecare oglinda celeilalte: culegerea de povestiri Il villaggio senza madri  (Satul fără mămici), care dă voce „orfanilor albi”, şi romanul Badante per sempre (Badante pentru totdeauna), povestea unei mame nevoite să-şi lase copiii în urmă pentru a le putea oferi o viaţă mai bună.