Bunul-simţ călătoria omului spre Om

Bunul-simţ
călătoria omului spre Om

De ce am mai vorbi şi scrie despre bunul-simţ? Suntem înconjuraţi de o societate care are alte priorităţi, alte metode de supravieţuire... Trecutul este măcinat de durere şi greutăţi, viitorul este oglindit într-un prezent măturat de viteza vântului. În clipa aceasta imensă, care este viaţa noastră, se regăseşte omul singur cu el însuşi. În stropul acesta de viaţă, el trebuie să facă faţă unei mari provocări: să rămână în urma prafului cernut de viteza şi superficialitatea lumii înconjurătoare, sau să îşi aducă aminte că s-a născut om.
Pare o dilemă crudă, căci acestea sunt lucruri care nu se învaţă undeva anume, la o şcoală a măreţiei omului. Dar undeva în noi înşine pâlpâie o emoţie cunoscută, un ritm care aşează lucrurile într-o ordine neumbrită de trecerea amăgitoare a timpului. Este acel ceva care nu are timp şi nici nu are nevoie de permisiune de existenţă. Dar oriunde am fi, orice am face, oricât am trăi, el ne defineşte ca oameni.

RECENZII