Antroposofia si Filosofia libertatii

lucrare de început a lui Rudolf Steiner, Filosofia libertăţii reprezintă fundamentul filosofic pentru cercetările sale ulterioare.


În studiul său, Sergej O. Prokofieff oferă o abordare nouă a acestei lucrări, arătând importanţa ei pentru antroposofie.

Relevă natura creştină a metodei antroposofice de cunoaştere, rădăcinile profund creştine ale căii spirituale prin gândirea intuitivă, spre libertate şi iubire, spre iniţierea creştină modernă


Fragmente din carte:


…procesul interior care are loc aici poate fi urmărit sub formă arhetipală în scena din Evanghelia după Ioan când Maria Magdalena îl întâlneşte pe Christos cel Înviat în Duminica Paştilor.

Această întâlnire are trei trepte.

Mai întâi, Maria Magdalena plângând în faţa mormântului, fiindcă nu-l poate găsi pe Iisus. Apoi ea zăreşte Îngerii, pe care îi întreabă despre locul unde s-ar afla Iisus.”

După aceea – aceasta este treapta a doua – „ea s-a întors înapoi” (20, 14) şi abia atunci îl vede pe Cel Înviat, pe care la început însă îl ia drept grădinarul, şi care îi pune aceeaşi întrebare ca Îngerii („de ce plângi?”).

Pe această treaptă, adevărata natură a Celui Înviat îi rămâne încă ascunsă. Ea poate percepe la El numai ceea ce corespunde propriei ei fiinţe umane. De aceea ea îl vede ca „grădinar”.

După aceea are loc a treia treaptă. Aceasta are loc în aşa fel încât Cel Înviat o cheamă pe Maria Magdalena pe numele ei şi o dată cu aceasta îi trezeşte forţele Eului. Prin această fortificare a forţelor Eului, ea se poate întoarce din nou („Ea, întorcându-se”: 20, 16) şi abia după aceea îl recunoaşte în mod pe deplin conştient. Dar Cel Înviat nu îi permite să-I atingă.


Sergej O. Prokofieff s-a născut în 1954 la Moscova. A studiat pictura şi istoria artelor la Academia de Artă din Moscova. S-a întâlnit din tinereţe cu antroposofia, căreia i s-a dedicat, devenind un cunoscut scriitor antroposof, un activ conferenţiar despre viaţa şi opera lui Rudolf Steiner.

După 1990, este unul dintre fondatorii Societăţii Antroposofice din Rusia. În 2001 devine membru al Consiliului Director al Societăţii Antroposofice Generale la Goetheanum în Dornach, Elveţia.


CUPRINS:

Prefaţă

1. Despre metoda de cunoaştere a antroposofiei
2. Filosofia libertăţii şi Misteriul învierii
3. Filosofia libertăţii şi actiunea ierarhiilor
4. Aspectul antropologie al Filosofiei libertăţii
5. Cele trei ştiinţe

6. Michael şi Filosofia libertăţii
7. Filosofia libertăţii în lumina Evangheliei a Cincea
8. Evanghelia a Cincea şi calea de iniţiere a lui Rudolf Steiner
9. Bazele metafizice ale lipsei de premisă a Filosofiei libertăţii
10. Filosofia libertăţii şi Fiinţa Anthroposophia

11. Impulsurile rosicruciene şi michaelice din Filosofia libertăţii
12. Filosofia libertăţii şi viaţa dintre moarte şi o nouă naştere
13. Impulsul libertăţii şi Misteriile creştine ale karmei
14. Filosofia libertăţii şi ştiinţa modernă a Graalului
15. Crearea Pietrei Fundamentale din substanţa Graalului
16. Piatra Fundamentală şi Filosofia libertăţii

Postfaţă

Anexa I
Despre natura Eului uman

Anexa II
Trei curenţi în cadrul evoluţiei Pământului