„Înfiinţarea primului club de jazz în octombrie 1964 la Casa de cultură Grigore Preoteasa din Bucureşti marchează începutul perioadei modeme a jazz-ului în ţara noastră, atât prin concepţiile şi stilurile interpreţilor, cât şi prin atitudinea marelui public, în special a tineretului, faţă de acest „copil teribil“ al muzicii secolului nostru.

În ultimele decenii jazz-ul se manifestă ca un limbaj muzical universal care, în pofida rigorilor sale, poate deveni specific datorită extraordinarei capacităţi de a asimila şi îngloba elemente tipice, cum ar fi cele de folclor.

Înregistrând o evoluţie ascendentă, activitatea jazzistică a cunoscut, astfel, succese remarcabile: concertele de răsunet în ţară şi peste hotare ale Aurei Urziceanu, ale grupurilor Cvintetul de jazz Bucureşti, Richard Oschanitzky, Johnny Răducanu, Marius Popp, Dan Mândrilă, Gramofon. De asemenea, concertele susţinute de Cvintetul de jazz Bucureşti împreună cu marii maeştri ai genului: Slide Hempton, Art Farmer, Barney Kassel ş. a., toate acestea reuşind să impună definitiv publicului, specialiştilor, valorile româneşti ale acestui gen muzical. Casa de discuri Electrecord inaugurează seria „Jazz“ în care apar anual 1–2 L. P.-uri, radioul, prin neobositul Florian Lungu, difuzează săptămânal emisiuni de muzică, alăturându-i-se, la început sporadic, constant în ultimii ani, televiziunea. Sub semnătura lui Mihai Berindei, decanul jazz-ului nostru, a fost editat, pentru prima oară, un dicţionar de jazz în care, alături de nume ale celebrităţilor mondiale ale genului, apar cele ale muzicienilor români reprezentativi.

Reunirea forţelor artistice din ţară s-a concretizat în organizarea primului Festival de jazz, Ploieşti 1969, continuat şi extins prin cele de la Sibiu, unde, în mod tradiţional, se desfăşoară în fiecare primăvară Festivalul naţional de jazz, devenit internaţional în anul 1981. Alte două evenimente artistice asemănătoare au loc cu regularitate la Braşov şi Costineşti, precum şi galele de două zile de la Iaşi şi Timişoara. Într-un context mai larg, alături de rock şi folk, jazz-ul poate fi ascultat şi în cadrul festivalurilor organizate de Club A Bucureşti, la Craiova şi în alte oraşe.

Apare, astfel, deosebit de oportună iniţiativa Editurii muzicale de a publica albume cu teme dintre cele mai reprezentative pentru jazz-ul românesc, motive muzicale ce pot fi dezvoltate şi îmbogăţite de tinerele formaţii care îndrăgesc acest gen muzical.”

Marius POPP