Ana Blandiana

Ana Blandiana
10 cărți

1915 25 martie. Se naşte �n familia ţăranilor Gheorghe şi Ana Coman din comuna Murani, plasa Vinga, judeţul Timiş, primul lor copil, Gheorghe, tatăl viitoarei poete. Licenţiat �n drept şi teologie, profesor la liceele Diaconovici-Loga şi Mihai Viteazul din Timişoara, el va participa, �n calitate de preot cu grad de maior, la eliberarea Transilvaniei de nord, a Ungariei şi Cehoslovaciei, iar după război va fi profesor la liceul Partenie Cosma din Oradea, apoi preot la catedrala » ...mai mult ortodoxă din acelaşi oraş. Deţinut politic şi condamnat pentru "uneltire �mpotriva statului", moare după o viaţă de dramatică demnitate, �n v�rstă de 49 de ani, �ntr-un accident, la numai c�teva săptăm�ni după deschiderea �nchisorilor din 1964. 1915 10 aprilie. Se naşte �n familia ţăranilor Gheorghe şi Valeria Diacu din satul Blandiana, plasa Vinţul de Jos, judeţul Alba, al doilea din cei opt copii, Otilia, mama scriitoarei. După ce la v�rsta de 17 ani �şi pierde ambii părinţi, va munci, ca expert contabil, pentru a-şi creşte fraţii mai mici, ca şi, mai t�rziu, c�nd, �n lungii ani de detenţie politică a soţului ei, �şi va creşte şi educa singură cele două fiice. 1942 25 martie. Se naşte la Timişoara, ca primă fiică a cuplului Gheorghe şi Otilia Coman, Otilia-Valeria, cea căreia �n familie şi printre prieteni i se va spune constant Doina, iar �n literatură se va numi Ana Blandiana. 1947 11 septembrie. Se naşte Geta, sora mai mică a poetei. 1949-1952 Urmează şcoala primară �n cartierul Viilor din Oradea, av�nd-o ca �nvăţătoare pe Tamara Stamatiu, la ale cărei ore de compunere �şi va deconspira primele versuri. 1952-1959 Urmează cursurile claselor V-XI ale Şcolii generale nr. 2 din Oradea (fostul liceu Oltea Doamna), av�nd ca profesor de rom�nă pe Eugen Groza (el �nsuşi autor de teatru şi proză) şi ca profesoară de istorie pe Eleonora Ile, al cărei inteligent şi amar patriotism o va marca, imprim�ndu-i pentru toată viaţa nevoia de a-şi raporta destinul la destinul colectiv. Este perioada lecturilor intense, a participării la cenacluri, a �ncercărilor �n toate genurile şi �n toate stilurile, a premiilor şcolare şi a concursurilor literare pentru elevi, a primelor versuri publicate �n revistele de copii. 1959 Debutează �n revista Tribuna din Cluj cu poezia Originalitate, semn�nd pentru prima oară Ana Blandiana. In urma unui denunţ trimis de la Oradea tuturor publicaţiilor din ţară, �n care se cere interzicerea ei ca "fiică a unui duşman al poporului", pierde pentru următorii ani dreptul de a intra la facultate şi de a publica. Despre această perioadă Ana Blandiana va scrie mai t�rziu: "Am fost cunoscută ca poet interzis, �nainte de a fi cunoscută ca poet". 1960 Se căsătoreşte cu scriitorul Romulus Rusan. 1963 După o interdicţie de patru ani, redebutează, de data aceasta irevocabil, �n revista Contemporanul, condusă de G. Ivaşcu. 1963-1967 Urmează şi termină cursurile Facultăţii de filologie a Universităţii din Cluj. 1964 �i apare prima carte, Persoana �nt�ia plural, versuri, cu o prefaţă de Nicolae Manolescu, Editura pentru literatură. 1966 Călc�iul vulnerabil, versuri, Editura pentru literatură (respinsă �nt�i de cenzură ca fiind "un adevărat strigăt de revoltă"). Prima participare la un festival internaţional de poezie: Festivalul de la Lahti, Finlanda. 1967 Neav�nd un loc de muncă la Cluj, se mută la Bucureşti. 1967-1968 Lucrează ca redactor la revista Viaţa Studenţească. 1967-1970 Scrie lunar �n revista Amfiteatru, sub genericul Pururi t�năr, �nveşm�ntat �n manta-mi, o rubrică de eseuri despre poeţii morţi tineri. 1968 (Mai) Este invitată să susţină un recital de poezie �n cadrul stagiunii Teatrului Naţiunilor de la Paris. �n zilele următoare asistă la mişcările de stradă - celebrul Mai contestatar. (Iunie-iulie) Călătorie �n Cehoslovacia �mpreună cu Romulus Rusan, invitat de guvernul ceh să scrie o carte despre Primăvara de la Praga. 1968-1973 Semnează săptăm�nal �n revista Contemporanul o rubrică denumită �n primii patru ani Antijurnal, iar apoi Corespondenţe. 1968-1975 Lucrează ca redactor la revista Amfiteatru. 1969 A treia taină , versuri, Editura Tineretului. Premiul de poezie al Uniunii Scriitorilor. Realizează, �mpreună cu Andrei Şerban şi cu actorii Irina Petrescu, Mariana Mihuţ şi Florian Pittiş, două filme de poezie pentru televiziune. Descoperirea Italiei, prima călătorie de studiu şi documentare prin muzeele şi şantierele arheologice ale peninsulei, devenită, alături de pasiunea pentru muzica clasică, cea mai importantă contribuţie neliterară la formarea intelectuală a scriitoarei. 1970 Calitatea de martor, eseuri, Editura Cartea Rom�nească. Cincizeci de poeme, Editura Eminescu, volum antologic conţin�nd o selecţie din cărţile anterioare şi 10 poezii inedite. Premiul Academiei. 1971 Homok�ra (Clepsidra), versuri, traducere de Hervay Gizella, Editura Kriterion. Calitatea de martor, ediţia a doua, Editura Cartea Rom�nească. 1972 Apare Octombrie, Noiembrie, Decembrie, versuri, Editura Cartea Rom�nească. 1973 Povestiri crepusculare de Michel de Ghelderode, traducere şi cuv�nt �nainte de Ana Blandiana. Decembrie 1973 - mai 1974 Participă, �mpreună cu Romulus Rusan, la Programul Scriitoricesc Internaţional (International Writing Program) al Universităţii din Iowa-City (S.U.A.). Martie-aprilie. Cei doi scriitori �ntreprind o călătorie cu autobuzul �n jurul Statelor Unite, pe care Romulus Rusan o va descrie �n cartea sa America ogarului cenuşiu. Este realizat un film de scurt metraj (25 min.) pentru Library of Congress, cuprinz�nd versuri �n lectura autoarei. 1974 Poezii, Editura Cartea Rom�nească, volum antologic cuprinz�nd o selecţie din volumele anterioare şi 13 poeme inedite. 1974-1988 Susţine săptăm�nal şi din ce �n ce mai dificil, pe măsura �năspririi cenzurii, rubrica denumită Atlas, �n Rom�nia Literară. 1975-1977 Obligată să demisioneze de la Amfiteatru, lucrează ca bibliotecară la Biblioteca Institutului de Arte Plastice. 1976 Eu scriu, tu scrii, el, ea scrie, eseuri, Editura Cartea Rom�nească. 1977 �n urma cutremurului din 4 martie şi a prăbuşirii blocului din strada Colonadelor, va trăi de acum �nainte mai mult la ţară, �ntr-un sat din C�mpia Dunării. Schimbare de viaţă şi destin. Somnul din somn, versuri, Editura Cartea Rom�nească. Cele patru anotimpuri, proză fantastică, Editura Albatros (respinsă �nt�i de cenzură, cu motivaţia "tendinţe antisociale"). 1978 Poeme, �n colecţia Cele mai frumoase poezii, Editura Albatros, cu o prefaţă de Al. Philippide şi un portret de Eugen Drăguţescu. Cea mai frumoasă dintre lumile posibile, �nsemnări de călătorie, Editura Cartea Rom�nească. 1980 �nt�mplări din grădina mea, versuri pentru copii, Editura Ion Creangă. Premiul de literatură pentru copii al Uniunii Scriitorilor. 1981 Ochiul de greier, versuri, Editura Albatros. Casa de discuri Electrecord editează discul "Ana Blandiana citeşte din versurile sale", cuprinz�nd 28 de poeme. 1982 Poeme-Poems, ediţie bilingvă, Editura Eminescu, traducere �n limba engleză de Dan Duţescu, cu o prefaţă de D. Micu. I se decernează, la Viena, �n aula Universităţii vechi, premiul internaţional Gottfried von Herder, pentru "Dimensiunea supratemporală pe care o conferă poeziei sale teme ca puritatea şi căderea �n păcat, moartea şi supravieţuirea, dragostea ca năzuinţă spre absolut şi evadare din materialitate" şi ca un semn al "preţuirii faţă de opera sa poetică şi eseistică, ce reprezintă o meditaţie profundă asupra creaţiei şi asupra fiinţei omeneşti şi care, refuz�nd at�t biografismul, c�t şi artificialitatea, consacră poezia ca mit creator". In următoarele trei luni �ntreprinde, �mpreună cu Romulus Rusan şi sub auspiciile premiului c�ştigat, o călătorie spre sud, spre lumea mediteraneană a vechilor culturi: Egipt, Israel, Grecia, Roma, Bizanţ. �n cartea sa O călătorie spre marea interioară, Romulus Rusan va descrie această experienţă. Proiecte de trecut, proză fantastică, Editura Cartea Rom�nească. Oprită iniţial de cenzură, cartea apare totuşi �n urma decernării premiului Herder. �n anii următori va deveni cea mai tradusă carte a autoarei. Premiul de proză al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. 1983 Ora de nisip, ediţie antologică, �nsoţită de o selecţie de texte critice şi cuprinz�nd şi 31 de poeme inedite, Editura Eminescu. Alte �nt�mplări din grădina mea, Editura Ion Creangă, versuri pentru copii. 1984 Coridoare de oglinzi, eseuri, Editura Cartea Rom�nească. Pieta achillesowa i inne wiersze (Călc�iul vulnerabil şi alte poeme), Wydawnitctwo Literackie Krakow-Wroclaw, traducere �n limba poloneză şi prefaţă de Zbigniew Szuperski. Honnan j�n a nyar? (De unde vine vara?), Editura Ion Creangă, traducere �n limba maghiară de Lendvay �va. Decembrie. Apar �n revista Amfiteatru cele 4 poeme (Eu cred, Cruciada copiilor, Noi, plantele, Totul) care, �n urma scandalului produs (soldat cu interdicţia de publicare pentru autoare şi penalizări pentru redacţie), se răsp�ndesc transcrise de m�nă ("primul samizdat rom�nesc") şi sunt traduse şi publicate �n nenumărate ţări. Ziarul britanic The Independent le dedică o �ntreagă pagină �n care fiecare cuv�nt al poemului Totul este decodificat, realiz�ndu-se o adevărată şi demascatoare radiografie a dictaturii din Rom�nia. 1985 Stea de pradă, versuri, Editura Cartea rom�nească. Don't be afraid of me (Nu-ţi fie teamă de mine), Spiritual Poetry Collection, Detroit, Michigan. Valaki engem �lmodik (Poate că mă visează cineva), Editura Kriterion, traducere �n limba maghiară de Farkas �rp�d. 1986 Autoportret cu palimpsest, eseuri, Editura Eminescu. Săn v sănia (Somnul din somn), �n colecţia "Poeticen globus" a Editurii Narodna Cultura, Sofia, traducere �n limba bulgară de Rumeana Stanceva. Martie. Este invitată să susţină un recital de versuri �n cadrul lecturilor de la Covent Garden (The Covent Garden Readings), Londra. Nu primeşte viza, �nc�t pe marea scenă londoneză �n locul poetei apare o bandă cu �nregistrarea vocii ei şi o scrisoare de protest a organizatorilor. Im Einverst�ndnis mit des Erde (�n �nţelegere cu păm�ntul), Verlag Vogt, traducere �n limba germană de Hans Diplich. Int�mplări din grădina mea şi Alte �nt�mplări din grădina mea, ediţia a doua, Editura Ion Creangă. Sluciki v moiata gradina (�nt�mplări din grădina mea), Editura Ion Creangă, traducere �n limba bulgară de Paulina Corbu. 1987 Oraşe de silabe, �nsemnări de călătorie, Editura Sport-Turism. Stihotvorenia, rasskaz�, ăsse (Poezii, povestiri, eseuri), Editura Raduga, Moscova, traducere �n limba rusă şi postfaţă de Anastasia Starostina, cu o prefaţă de Mihail Roşcin. 1988 La Editura Muzicală apare volumul lui Sigismund Toduţă Lieduri pentru voce şi pian pe versuri de Ana Blandiana, cuprinz�nd 16 lieduri. (De-a lungul anilor au mai scris cicluri de lieduri pe versurile poetei compozitorii Cornel ţăranu, Hans Peter T�rk, Valentin Timaru, Walter Mihai Klepper etc.) La Teatrul Mic are loc premiera spectacolului Cu ochii deschişi, realizat şi interpretat de Irina Răchiţeanu-Şirianu din scrierile, �n versuri şi proză, ale Anei Blandiana. (Spectacole asemănătoare au mai fost realizate �n timp pe scenele teatrelor din Iaşi, Arad, Oradea, Bacău.) Kopie eines Alptraums (Imitaţie de coşmar), nuvele, Verlag Volk und Welt, Berlin, traducere �n limba germană de Veronika Riedel. Int�mplări de pe strada mea, versuri pentru copii, Editura Ion Creangă. Descoperirea de către cititori a unui pamflet politic travestit �n poezie pentru copii şi recunoaşterea dictatorului sub �nfăţişarea parodică a Motanului Arpagic au atras după sine interzicerea cărţii (epuizată, de altfel, �ntre timp) şi a autoarei ei. Este oprită de asemenea difuzarea altor două cărţi aflate sub tipar: volumul de poezii din BPT la Editura Minerva şi un volum �n limba germană cu o prefaţă de Ana Blandiana la Editura Kriterion. De data aceasta �nsă nu este vorba de o interdicţie doar pentru viitor, ci şi pentru trecut: cărţile Anei Blandiana au fost scoase din biblioteci şi au fost prohibite nu numai textele semnate de ea, ci şi cele care, sub alte semnături, �i citau, chiar dacă �n treacăt, numele. 1989 �n urma ecoului interdicţiei �n mass-media internaţională (poemul cu motanul-dictator este tradus �n majoritatea limbilor europene) şi a protestelor legate de aceasta (de exemplu, din iniţiativa poetului italian Andrea Zanzotto şi a profesorului Lorenzo Renzi de la Universitatea din Padova, treizeci de personalităţi culturale italiene au semnat o scrisoare de protest) se anunţă apariţia volumului din Biblioteca pentru toţi, pentru ca - printr-un gest de sens contrar, dar lipsit de publicitate - să fie retras de pe piaţă, la c�teva zile după difuzare. Difuzarea a continuat printr-o adevărată bursă neagră din depozitele interzise şi s-a sf�rşit prin punerea �n v�nzare a ceea ce mai rămăsese, după revoluţie. Sniega Stunda, poeme şi eseuri, traducere �n limba letonă de Leons Briedis. Editura Liesma, Riga. Poeme - Poems, volum bilingv, traducere �n engleză de Crisula Ştefănescu şi Inta Moruss-Wiest (poemul O vedetă de pe strada mea - A star for my street tradus de Richard Wiest). Revue des Etudes Roumaines, Paris. Mineviku plaanid (Proiecte de trecut), nuvele, traducere �n limba estonă de Riina Jesmin, Editura Loomingu Raamatukogu, Tallinn. 22 decembrie. Ana Blandiana este anunţată la televiziune, fără a fi �ntrebată, printre membrii Consiliului Frontului Salvării Naţionale. 26 decembrie. Are loc prima �ntrunire a Consiliului F.S.N., �n care este propusă şi refuză să devină vicepreşedinte al noii conduceri a ţării. 1990 29 ianuarie. Demisionează din Consiliul F.S.N. �n semn de protest �mpotriva transformării acestuia �n partid şi a violenţelor organizate �mpotriva opoziţiei politice. Arhitectura valurilor, poezii, Editura Cartea Rom�nească. Aprilie. Face parte dintre vorbitorii din Piaţa Universităţii. Noiembrie. Este unul dintre iniţiatorii şi fondatorii Alianţei Civice, al cărei preşedinte devine �n mai multe r�nduri, �n anii următori. A Meg�lmodott, nuvele, traducere �n limba maghiară de Lendvay Eva, Editura Europa, Budapesta. Se re�nfiinţează PEN CLUB-ul rom�n (secţie a organizaţiei mondiale a scriitorilor), al cărui preşedinte devine Ana Blandiana. The Hour of Sand, poeme alese, traducere �n limba engleză de Peter Jay şi Anca Cristofovici, Anvil Press Poetry, Londra. Ng�i sao s�n m�i, versuri, traducere �n limba vietnameză de Tuyen T�p Tho, Editura Trinh B�y. En kyrka full av Fj�rilar, poeme, traducere �n limba suedeză de Jon Milos, Editura Symposion, Stockholm. Kanskje noen drommer meg, poeme, traducere �n limba norvegiană de Ion Văleanu şi Wera Saether, Solum Forlag, Oslo. Kopie eines Alptraums, nuvele, ediţia a doua, Steidl Verlag, G�ttingen, traducere �n limba germană de Veronika Riedel, cu o postfaţă de Paul Schuster. 1991 100 de poeme, Editura Tinerama. �toile de proie, poeme, traducere �n limba franceză de H�l�ne Lenz, Ateliers du Tayrac. 1992 Sertarul cu aplauze, roman, Editura Tinerama, ediţia �nt�ia (ediţia a doua va apărea �n 1993). Kopie van een nachtmerrie, nuvele, traducere �n limba olandeză de Jan Willem Bos, Editura Van Gennep, Amsterdam. L'eglise fant�me (Biserica fantomă), nuvele, traducere �n limba franceză de Micaela Slăvescu, Editura Syros, Paris. 1993 Die Applausmaschine, roman, traducere �n limba germană de Ernest Wichner, Steidl Verlag, G�ttingen. Svedosci, poezii, traducere �n limba s�rbă de Petru C�rdu, V�rşaţ. Ianuarie Propune Consiliului Europei proiectul Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet, care va fi realizat de-a lungul anilor p�nă la a deveni o instituţie de prestigiu internaţional. Mai Ana Blandiana susţine la Universităţile Sorbona III şi IV din Paris un ciclu de conferinţe despre Rădăcinile răului rom�nesc şi Convertibilitatea suferinţei. Cu acest prilej DAAD (Oficiul german de studii universitare) editează un volum trilingv (rom�nă-franceză-germană) Ana Blandiana, iar Maison des Ecrivains din Paris �i dedică o seară omagială. Poezi, traducere �n limba albaneză de Kopi Kycyku, Shtepia Botuese Enciklopedike, Tirana. 1994 Fondator şi preşedinte al Academiei Civice. Clair de mort, poeme, traducere �n limba franceză de G�rard Bayo, prefaţă de Ion Pop, Librairie Bleue, Troyes. EngelErnte, poeme, ediţie bilingvă, traducere �n limba germană de Franz Hodjak, postfaţă de Peter Motzan, Ammann Verlag, Z�rich. Med l�ppar blasvarta av ord, poeme, traducere �n limba suedeză de Dan Shafran şi Cecilia Lagerhorn, Editura Hypatia, Stockholm. 1995 Imitaţie de coşmar, nuvele, Editura Du Style. 1996 �n dimineaţa de după moarte, poeme, Editura Du Style. 1997 Premiul Naţional de Poezie Mihai Eminescu. Ofullbordad helhet, poeme, traducere �n limba suedeză de Ion Miloş, Editura Gondolin. Balanţa cu un singur talger (Poeme, Gedichte, Po�mes, Poems), �n limbile rom�nă, germană, franceză şi engleză, Editura Du Style, Bucureşti. La cules �ngeri, poeme, colecţia Biblioteca şcolarului. Editura Litera, Chişinău. Este aleasă membră a Academiei de Poezie Mallarm�, Paris. Rubrică săptăm�nală (p�nă �n martie 2001) �n ziarul Rom�nia liberă. 1998 Szel�d �llat, poeme, Editura Pont, Budapesta, Editor Sz�vai Geza. Geniul de a fi, eseuri, colecţia Biblioteca şcolarului, Editura Litera Chişinău. Gedichten, poeme, traducere �n limba olandeză de Jan Willem Bos, Editura Go-Bos Press, Leiderdorp. Sertarul cu aplauze, roman, ediţia a III-a, Editura Litera - David, Chişinău - Bucureşti. �nfiinţează, �mpreună cu Romulus Rusan, Şcoala de vară de la Sighet. Este aleasă membră a Academiei Europene de Poezie. 1999 Cekmedjeto s aplodismenti (Sertarul cu aplauze), roman, traducere �n limba bulgară şi postfaţă de Rumeana Stanceva, Editura N.D.F., Sofia. Sternenherbst, poeme, traducere �n limba germană de Christian W. Schenk şi Simone Reicherts Schenk, Editura Dyonisos. 2000 Potreba za priciom, versuri, traducere �n limba s�rbă de Miljana şi Miliurko Vukadinovici, Editura Arca, Smederevo. Cele patru anotimpuri, nuvele, ediţia a II-a, cu o postfaţă de Dan Cristea, colecţia Micromegas, Editura Cartea Rom�nească. Monografie Ana Blandiana de Iulian Boldea, Editura Aula, Braşov, colecţia Canon. Soarele de apoi, poeme noi, Editura Du Style. Ghicitul �n mulţimi, eseuri politice, Editura Du Style. Lumină neliniştitoare, poeme, editate şi ilustrate de Ştefan Oroian, sub egida Uniunii Culturale a Rom�nilor din Ungaria. Premiul de poezie al Uniunii Scriitorilor. 2001 Cine sunt eu? (Un sfert de secol de �ntrebări), interviuri, Editura Dacia, Cluj. Este aleasă membru fondator al Academiei Mondiale de poezie care ia fiinţă la Verona sub egida UNESCO. Iulie Organizatoare a simpozionului "PEN Cluburile europene, argumente ale viitoarei Europe Unite", Sinaia. Din martie 2001 este membră a Senatului Alianţei Civice. 2003 Apare Coridoare de oglinzi, Editura LiterNet. Apar colecţile La cules �ngeri I şi II, Editura LiterNet.